|
|
| (9 intermediate revisions by the same user not shown) |
| Line 17: |
Line 17: |
| Arătăm, mai departe, că <math>H_1 \cap H_2 = H_2 \cap H_3 = H_1 \cap H_3 = \left\{e\right\}</math>. | | Arătăm, mai departe, că <math>H_1 \cap H_2 = H_2 \cap H_3 = H_1 \cap H_3 = \left\{e\right\}</math>. |
|
| |
|
| Presupunem că există <math>a \in H_1 \cap H_2 </math>, cu <math> a \ne e </math>. Dacă <math> H_1</math> are cel puțin trei elemente, alegem | | Presupunem că există <math>a \in H_1 \cap H_2 </math>, cu <math> a \ne e </math>. Dacă <math> H_1</math> are cel puțin trei elemente, alegem <math> x \in H_1 \setminus \left\{e,a\right\}</math>. Cum <math>xa^{-1} \in H_1^\ast</math> și <math>a \in H_2^\ast</math>, rezultă că <math>xa^{-1}a = x \in H_3</math>, deci <math>H_1 \setminus \left\{e,a\right\} \subset H_3</math>, așadar <math>H_1 \setminus \left\{a\right\} \subset H_3</math>. Subgrupul <math>\langle H_1 \setminus \{a\}\rangle</math> generat de <math>H_1 \setminus \{a\}</math> este un grup al lui <math>H_1</math>. Deoarece ordinul lui <math>\langle H_1 \setminus \{a\}\rangle</math> este cel puțin <math>2</math> și trebuie să dividă ordinul lui <math>H_1</math>, rezultă că <math>\langle H_1 \setminus \{a\}\rangle = H_1</math>. Cum <math>H_3</math> este subgrup al lui <math>G</math>, iar <math>H_1 \setminus \left\{a\right\} \subset H_3</math>, rezultă că și <math>\langle H_1 \setminus \{a\}\rangle = H_1</math> este inclus în <math>H_3</math>, deci <math>a\in H_1 \cap H_2 \cap H_3 = \left\{e\right\}</math>, fals. Așadar, <math>H_1</math> nu poate avea cel puțin trei elemente. Dacă <math>H_1 = \{e,a\}</math>, atunci <math>H_2</math> are cel puțin trei elemente, pentru că <math> H_2 \ne H_1 </math>, și, ca mai înainte, rezultă că <math> H_2 \subset H_3</math>, așadar <math>a\in H_1 \cap H_2 \cap H_3 = \left\{e\right\}</math>, fals. În consecință, <math>H_1 \cap H_2 = \{e\} </math>. La fel se arată că <math>H_2 \cap H_3 = H_1 \cap H_3 = \left\{e\right\}</math>. Fie <math>|H_1| = m</math>, <math>|H_2| = n</math>, <math>|H_3| = p</math>, cu <math>H_1 = \{a_1, a_2, \ldots, a_m\}</math>, <math>H_2 = \{b_1, b_2, \ldots, b_n\}</math> și <math>H_3 = \{c_1, c_2, \ldots, c_p\}</math>. Cum elementele distincte <math>a_1b_1, a_2b_1, \ldots, a_mb_1 </math> aparțin mulțimii <math>H_1^\ast</math>, rezultă că <math> p \le m </math>, deci <math> m = p </math>. Analog se arată că <math> m = n </math>, deci <math> m = n = p </math>. Așadar, <math> |H_1| = |H_2| = |H_3| = n+1 </math>. |
| | |
| | b) Fie <math> i,j \in \{1,2,\ldots,n\}</math> și <math>a_i, a_j \in H_1^\ast</math>. |
| | |
| | Atunci <math>H_3^\ast = \left\{ a_i b_1, a_ib_2, \ldots, a_ib_n \} = \{ a_j^{-1}b_1, a_j^{-1}b_2, \ldots , a_j^{-1}b_n \right\}</math>, așadar există <math>s,t \in \{1,2, \ldots, n\}</math> pentru care <math>a_ib_s = a_j^{-1}b_t</math>, deci <math>a_ja_i = b_tb_s^{-1} \in H_2</math>. Dar <math>H_1 \cap H_2 = \{e\}</math>, astfel că pentru orice <math> i,j \in \{1,2,\ldots,n\}</math> avem <math>a_ja_i = e</math>. În consecință, subgrupurile <math>H_1</math>, <math>H_2</math> și <math>H_3</math> pot avea câte două sau câte trei elemente. Dacă <math> |H_1| = |H_2| = |H_3| = 3 </math>, atunci <math>G = H_1 \cup H_2 \cup H_3</math> are șapte elemente, iar <math>| H_1 | </math> nu divide <math>. | G | </math>, contradicție. Așadar, <math>H_1 = \{e,a\}</math>, <math>H_2 = \{e,b\}</math>, <math>H_3 = \{e,c\}</math>, cu <math>a^2 = b^2 = c^2 = e</math>, deci grupul <math> G = \{e,a,b,c\}</math> este de [[wikipedia:Klein_four-group|tip Klein]]. |
28206 (Dana Heuberger)
Fie
un grup cu elementul neutru
care conține subgrupurile proprii, distincte, finite
,
și
, astfel încât pentru orice permutare
și orice
,
, rezultă că
.
-
Arătați că subgrupurile
,
și
au același număr de elemente.
- Dacă
, arătați că grupul
este de tip Klein.
Soluție.
a) Pentru orice subgrup
a lui
, notăm
.
Arătăm mai întâi că
.
Presupunem că există
, cu
. Din ipoteză, rezultă că
, deci
. Cum
și
, rezută că
, deci
, așadar
, adică
. În mod analog, se arată că
. Rezultă că
, ceea ce contrazice ipoteza. În consecință,
.
Arătăm, mai departe, că
.
Presupunem că există
, cu
. Dacă
are cel puțin trei elemente, alegem
. Cum
și
, rezultă că
, deci
, așadar
. Subgrupul
generat de
este un grup al lui
. Deoarece ordinul lui
este cel puțin
și trebuie să dividă ordinul lui
, rezultă că
. Cum
este subgrup al lui
, iar
, rezultă că și
este inclus în
, deci
, fals. Așadar,
nu poate avea cel puțin trei elemente. Dacă
, atunci
are cel puțin trei elemente, pentru că
, și, ca mai înainte, rezultă că
, așadar
, fals. În consecință,
. La fel se arată că
. Fie
,
,
, cu
,
și
. Cum elementele distincte
aparțin mulțimii
, rezultă că
, deci
. Analog se arată că
, deci
. Așadar,
.
b) Fie
și
.
Atunci
, așadar există
pentru care
, deci
. Dar
, astfel că pentru orice
avem
. În consecință, subgrupurile
,
și
pot avea câte două sau câte trei elemente. Dacă
, atunci
are șapte elemente, iar
nu divide
, contradicție. Așadar,
,
,
, cu
, deci grupul
este de tip Klein.