1224 - Restaurare

From Bitnami MediaWiki

restaurare.in

5
4 3 2 4 2
3
1 4 3

restaurare.out

0
4
2

După descoperirea ruinelor unei cetăți medievale, arheologii au hotărât restaurarea acesteia, începând cu zidul principal. Acesta este format din N piloni, fiecare cu lățimea de 1 metru, așezați unul lângă altul (lipiți). Se cunoaște înălțimea, în metri, a fiecărui pilon dar, din păcate, nu toți mai sunt acum la același nivel.

Pentru restaurarea zidului, arheologii dispun de cărămizi care au lățimea de câte 1 metru și lungimi variabile, exprimate în metri. Sunt disponibile oricâte cărămizi, de oricare lungime. Considerăm că toate cărămizile disponibile și toți pilonii care alcătuiesc zidul au aceeași grosime, de 1 metru.

Restaurarea constă în două etape:

  • în prima etapă, toți pilonii cu înălțimea mai mare sau egală cu H se retează, aducându-se astfel la înălțimea H, ceilalți, mai scunzi, păstrându-și înălțimea inițială;
  • în a doua etapă se aduc toți pilonii la aceeași înălțime, umplându-se golurile dintre ei cu cărămizi, astfel încât zidul să devină compact; din motive neînțelese, arheologii vor așeza cărămizile “culcate”, fiecare dintre acestea ocupând, eventual, spațiul aflat deasupra mai multor piloni.

Arheologii au analizat situația, independent, pentru Q valori posibile ale lui H.

Cerința[edit | edit source]

Pentru fiecare dintre cele Q valori alese pentru înălțimea H, se cere să se determine numărul minim de cărămizi necesare restaurării zidului, independent, pornind de la înălțimile inițiale ale pilonilor.

Date de intrare[edit | edit source]

Fișierul de intrare restaurare.in conține:

  • pe prima linie, numărul N de piloni;
  • pe a doua linie, N numere naturale, separate prin câte un spațiu, reprezentând înălțimile inițiale ale pilonilor, în ordine, de la stânga la dreapta;
  • pe linia a treia, numărul natural Q, reprezentând numărul de valori posibile pentru înălțimea H;
  • pe a patra linie, Q numere naturale, separate prin câte un spațiu, reprezentând valorile posibile ale lui H.

Date de ieșire[edit | edit source]

Fișierul de ieșire restaurare.out va conține Q numere, câte unul pe linie, reprezentând numărul minim de cărămizi necesare restaurării pentru fiecare dintre înălțimile H, în ordinea în care acestea apar în fișierul de intrare.

Restricții și precizări[edit | edit source]

  • 1 ≤ N ≤ 100000;
  • înălțimea fiecărui pilon este un număr natural din intervalul [1 , 100000];
  • 1 ≤ Q ≤ 100000;
  • 1 ≤ H ≤ valoarea maximă dintre înălțimile inițiale ale pilonilor;
  • pentru 35% dintre teste N ≤ 1000, iar pentru alte 40% dintre teste Q = 1.

Exemplu:[edit | edit source]

restaurare.in

5
4 3 2 4 2
3
1 4 3

restaurare.out

0
4
2

Explicație[edit | edit source]

Forma inițială a zidului este:

Pentru H=1 toți pilonii au aceeași înălțime, deci nu mai este necesară nicio cărămidă, pentru H=4, sunt necesare 4 cărămizi, zidul având, după restaurare structura din fig. a, iar pentru H=3, sunt necesare 2 cărămizi, zidul având, după restaurare structura din fig. b.

<syntaxhighlight lang="python" line="1"> def min_bricks_for_heights(piloni, H):

   total_bricks = 0
   current_height = 0
   
   for height in piloni:
       if height > H:
           height = H
       
       if height > current_height:
           total_bricks += 1
           current_height = height
       elif height < current_height:
           current_height = height
   
   return total_bricks

def bricks_needed_for_restoration(piloni, H_values):

   results = []
   for H in H_values:
       results.append(min_bricks_for_heights(piloni, H))
   return results
  1. Exemplu de utilizare

N = 5 piloni = [3, 1, 4, 1, 5] Q = 3 H_values = [2, 3, 5]

print(bricks_needed_for_restoration(piloni, H_values)) </syntaxhighlight>