1883 - UEMM: Difference between revisions

From Bitnami MediaWiki
Pagină nouă: Sursa: [https://www.pbinfo.ro/probleme/1883/uemm 1883 - UEMM] ---- == Cerinţa == Se dă un șir cu '''n''' elemente, numere naturale. Să se afișeze, pentru fiecare element din șir, valoarea din șir aflată după acesta și mai mare decât acesta (Următorul Element Mai Mare). Dacă o asemenea valoare nu există, se va afișa '''-1'''. == Date de intrare == Programul citește de la tastatură numărul '''n''', iar apoi cele '''n''' elemente ale șirului. == Date de ieșir...
 
mNo edit summary
 
Line 78: Line 78:


== Explicație rezolvare ==
== Explicație rezolvare ==
     Programul de mai sus conține două funcții, funcția '''afis_vector_fiecare_elem_schimbat_cu_urmatorul_mai_mare(vector, n)''' și funcția '''citire_conform_restrictiilor(vector, n)''', care se vor rula în interiorul main-ului după citirea numărului n (linia 30) și celor n numere pe care le vom pune în șirul „vector” (linia 31).<br>  După ce am citit elementele, se va apela '''funcția citire_conform_restrictiilor(vector, n)''' care primește doi parametri: vectorul „vector” și lungimea sa, reprezentată de variabila „n”. Funcția verifică dacă lungimea vectorului n este între 1 și 1000 (linia 16), dacă elementele vectorului sunt mai mici decât 1000000, respectiv mai mari decât 0 pentru a fi naturale (liniile 19, 20) și dacă n este lungimea vectorului „vector” (linia 23). Dacă oricare dintre condiții este încălcată, se va afișa mesajul „Datele nu corespund restricțiilor impuse.” și se va ieși din program cu comanda exit(). Dacă toate condițiile sunt respectate, se va afișa mesajul „Datele sunt introduse corect.” (linia 26) și se va continua programul.<br>  Dacă s-au introdus corect datele, se va apela funcția '''afis_vector_fiecare_elem_schimbat_cu_urmatorul_mai_mare(vector, n)''' care primește ca parametrii vectorul „vector” și dimensiunea sa „n”. În interiorul funcției, se parcurge vectorul element cu element cu un for loop (linia 4) și se inițializează o variabilă de tip boolean exista_mai_mare cu valoarea False (pentru fiecare element, la început valoarea va fi false și se va schimba dacă este cazul în continuarea codului). Pentru fiecare element, se verifică dacă există un element mai mare în restul vectorului cu un alt for loop (linia 6, care pornește de la următorul element, i+1, până la ultimul, n), și, dacă există (condiție pusă pe linia 7), atunci acel element este afișat și schimbăm valoarea variabilei exista_mai_mare ca fiind True. Dacă s-a verificat pentru toate elementele rămase în vector (cu for-ul de pe linia 6) și nu se găsește un element mai mare (condiție pusă pe linia 11), afișăm -1, conform problemei. Acest procedeu se face pentru fiecare element cu ajutorul primului for, și va afișa șirul conform problemei.
     Programul de mai sus conține două funcții, funcția '''afis_vector_fiecare_elem_schimbat_cu_urmatorul_mai_mare(vector, n)''' și funcția '''citire_conform_restrictiilor(vector, n)''', care se vor rula în interiorul main-ului ('''if __name__ == '__main__' ''', linia 29) după citirea numărului n (linia 30) și celor n numere pe care le vom pune în șirul „vector” (linia 31).<br>  După ce am citit elementele, se va apela '''funcția citire_conform_restrictiilor(vector, n)''' care primește doi parametri: vectorul „vector” și lungimea sa, reprezentată de variabila „n”. Funcția verifică dacă lungimea vectorului n este între 1 și 1000 (linia 16), dacă elementele vectorului sunt mai mici decât 1000000, respectiv mai mari decât 0 pentru a fi naturale (liniile 19, 20) și dacă n este lungimea vectorului „vector” (linia 23). Dacă oricare dintre condiții este încălcată, se va afișa mesajul „Datele nu corespund restricțiilor impuse.” și se va ieși din program cu comanda exit(). Dacă toate condițiile sunt respectate, se va afișa mesajul „Datele sunt introduse corect.” (linia 26) și se va continua programul.<br>  Dacă s-au introdus corect datele, se va apela funcția '''afis_vector_fiecare_elem_schimbat_cu_urmatorul_mai_mare(vector, n)''' care primește ca parametrii vectorul „vector” și dimensiunea sa „n”. În interiorul funcției, se parcurge vectorul element cu element cu un for loop (linia 4) și se inițializează o variabilă de tip boolean exista_mai_mare cu valoarea False (pentru fiecare element, la început valoarea va fi false și se va schimba dacă este cazul în continuarea codului). Pentru fiecare element, se verifică dacă există un element mai mare în restul vectorului cu un alt for loop (linia 6, care pornește de la următorul element, i+1, până la ultimul, n), și, dacă există (condiție pusă pe linia 7), atunci acel element este afișat și schimbăm valoarea variabilei exista_mai_mare ca fiind True. Dacă s-a verificat pentru toate elementele rămase în vector (cu for-ul de pe linia 6) și nu se găsește un element mai mare (condiție pusă pe linia 11), afișăm -1, conform problemei. Acest procedeu se face pentru fiecare element cu ajutorul primului for, și va afișa șirul conform problemei.

Latest revision as of 19:28, 8 April 2023

Sursa: 1883 - UEMM


Cerinţa[edit | edit source]

Se dă un șir cu n elemente, numere naturale. Să se afișeze, pentru fiecare element din șir, valoarea din șir aflată după acesta și mai mare decât acesta (Următorul Element Mai Mare). Dacă o asemenea valoare nu există, se va afișa -1.

Date de intrare[edit | edit source]

Programul citește de la tastatură numărul n, iar apoi cele n elemente ale șirului.

Date de ieșire[edit | edit source]

Dacă datele sunt introduse corect, pe ecran se va afișa: "Datele sunt introduse corect.", apoi pe un rând nou va afișa cele n valori determinate, separate prin câte un spațiu. În caz contrar, se va afișa pe ecran: "Datele nu corespund restricțiilor impuse.".

Restricţii şi precizări[edit | edit source]

  • 1 ⩽ n ⩽ 1.000
  • elementele șirului vor fi mai mici decât 1.000.000

Exemple[edit | edit source]

Exemplul 1[edit | edit source]

Intrare
5
3 4 3 5 1
Ieșire
Datele sunt introduse corect.
4 5 5 -1 -1

Exemplul 2[edit | edit source]

Intrare
1234
-2 2 1 3 4
Ieșire
Datele nu corespund restricțiilor impuse.

Explicație exemplu 2[edit | edit source]

Numerele șirului trebuie să fie pozitive, valoarea -2 încalcă această restricție, așadar se afișează mesajul corespunzător.

Rezolvare[edit | edit source]

<syntaxhighlight lang="python" line>

  1. 1883 UEMM

def afis_vector_fiecare_elem_schimbat_cu_urmatorul_mai_mare(vector, n):

   for i in range(n):
       exista_mai_mare = False
       for j in range(i + 1, n):
           if vector[i] < vector[j]:
               print(vector[j], end = ' ')
               exista_mai_mare = True
               break
       if not exista_mai_mare:
           print(-1, end = ' ')


def citire_conform_restrictiilor(vector, n):

   if n < 1 or n > 1000:
       print("Datele nu corespund restricțiilor impuse.")
       exit()
   for element in vector:
       if element >= 1000000 or element < 0:
           print("Datele nu corespund restricțiilor impuse.")
           exit()
   if n != len(vector):
       print("Datele nu corespund restricțiilor impuse.")
       exit()
   print("Datele sunt introduse corect.")


if __name__ == '__main__':

   n = int(input())
   vector = list(map(int, input().split()))
   citire_conform_restrictiilor(vector, n)
   afis_vector_fiecare_elem_schimbat_cu_urmatorul_mai_mare(vector, n)





</syntaxhighlight>

Explicație rezolvare[edit | edit source]

   Programul de mai sus conține două funcții, funcția afis_vector_fiecare_elem_schimbat_cu_urmatorul_mai_mare(vector, n) și funcția citire_conform_restrictiilor(vector, n), care se vor rula în interiorul main-ului (if __name__ == '__main__' , linia 29) după citirea numărului n (linia 30) și celor n numere pe care le vom pune în șirul „vector” (linia 31).
După ce am citit elementele, se va apela funcția citire_conform_restrictiilor(vector, n) care primește doi parametri: vectorul „vector” și lungimea sa, reprezentată de variabila „n”. Funcția verifică dacă lungimea vectorului n este între 1 și 1000 (linia 16), dacă elementele vectorului sunt mai mici decât 1000000, respectiv mai mari decât 0 pentru a fi naturale (liniile 19, 20) și dacă n este lungimea vectorului „vector” (linia 23). Dacă oricare dintre condiții este încălcată, se va afișa mesajul „Datele nu corespund restricțiilor impuse.” și se va ieși din program cu comanda exit(). Dacă toate condițiile sunt respectate, se va afișa mesajul „Datele sunt introduse corect.” (linia 26) și se va continua programul.
Dacă s-au introdus corect datele, se va apela funcția afis_vector_fiecare_elem_schimbat_cu_urmatorul_mai_mare(vector, n) care primește ca parametrii vectorul „vector” și dimensiunea sa „n”. În interiorul funcției, se parcurge vectorul element cu element cu un for loop (linia 4) și se inițializează o variabilă de tip boolean exista_mai_mare cu valoarea False (pentru fiecare element, la început valoarea va fi false și se va schimba dacă este cazul în continuarea codului). Pentru fiecare element, se verifică dacă există un element mai mare în restul vectorului cu un alt for loop (linia 6, care pornește de la următorul element, i+1, până la ultimul, n), și, dacă există (condiție pusă pe linia 7), atunci acel element este afișat și schimbăm valoarea variabilei exista_mai_mare ca fiind True. Dacă s-a verificat pentru toate elementele rămase în vector (cu for-ul de pe linia 6) și nu se găsește un element mai mare (condiție pusă pe linia 11), afișăm -1, conform problemei. Acest procedeu se face pentru fiecare element cu ajutorul primului for, și va afișa șirul conform problemei.